"Bună seara, iubite, te aştept ca şi când [...]" răsună în urechile mele.
Te-aştept să te întinzi alături de mine pe întregul pământ.
Soarele şi luna să ne fie naşii, iar prinţii să fie brotacii.
Cât de frumos trebuie să fie afară !
Mă gândesc doar,
Într-o doară...
Te tăvăleşti prin noroi, desculţă şi deşelată
Ploaia vine şi te spală de-ndată.
Adormi, adormi încet-încet şi îneacă-te în parfum de staniu.
Ragi, ragi, ragi, tare, încât timpanele lor vor căpăta o altă dimensiune.
Pe lângă mine, pe lângă tine, te sapă şanţul cârpit.
Iubito, que pasa ? - copacul a înlemnit.
Siropuri, siropuri de mult expirate, în viitor ele vor fi cangernate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu